Henry (H) — definiție și conversii

Detalii și definiție Henry (H)

Henry (H) este unitatea SI pentru inductanță. Reprezintă inducția magnetică necesară pentru a produce un volt de tensiune la o variație de curent de 1 A/s.

• 1 H = 1 V·s/A
• Unitatea este frecvent folosită pentru a descrie bobine și inductoare

Exemple din viața reală

• 1 mH (milihenry) — inductanța tipică pentru bobine mici în circuite electronice.
• 10 µH — inductanța folosită în circuite de filtrare și oscilare la frecvențe înalte.
• 1 H (Henry) — inductanța mare, folosită în filtre de alimentare și transformatoare.
• Inductanța unei bobine cu miez de fier: ≈ 1–100 mH.

Istoric și standarde — Unități de inductanță

• Henry (H) este unitatea SI de inductanță, definită ca 1 volt-secundă per amper (V⋅s/A).
• Unitatea este numită după Joseph Henry, care a descoperit independent inducția electromagnetică în 1831.
• O bobină de 1 H produce o tensiune de 1 V când curentul variază cu 1 A/s.
• Inductanța unei bobine depinde de numărul de spire, secțiune, lungime și permeabilitatea magnetică a miezului.

Conversii rapide de inductanță

Conversii frecvente Henry